Asociația Literară și Artistică Internațională din România s-a constituit din inițiativa unor cadre didactice și cercetători în domeniul drepturilor intelectuale din cadrul unor universități din București, Constanța, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara și Târgoviște, conform Actului Constitutiv și al Statutului și a fost înscrisă, sub denumirea, ASOCIAȚIA ALAI ROMÂNIA, în Registrul asociațiilor și fundațiilor, Partea A, Secțiunea I, ținut la grefa Judecătoriei Sectorului 3 București, în baza Încheierii nr. 446 din 24.11.2021, definitivă prin neapelare, la data de 14.12.2021.
Asociația ALAI România este membră a Asociației Literare și Artistice Internaționale (ALAI Int.) în conformitate cu art. 6 din Statutul acesteia care prevede că „sunt membri asociați persoanele fizice sau juridice care fac parte dintr-o asociație națională cu un obiect de activitate conform cu cel al ALAI, care a fost aprobat de Comitetul Executiv pentru a fi denumit apoi Grupul (naționalitatea) ALAI” (…) care plătesc ALAI prin intermediul asociației naționale menționate o taxă care este stabilită de Comitetul Executiv (…).
Sediul Asociației ALAI România este în București, la S.C.A. „Roș și Asociații” (vezi Secțiunea contact).
De ce ALAI?
Cea mai incontestabilă, mai personală (în sensul de prelungire a autorului în opera sa și a legăturii autorului cu opera sa), mai sacră și mai legitimă dintre toate proprietățile este aceea asupra „fructelor” gândirii, asupra a ceea ce oamenii creează ei înșiși din nimic adăugând la ceea ce există în lumea înconjurătoare, este proprietatea asupra produselor activității de creație intelectuale, a bunurilor intelectuale protejate prin drepturi de autor și/sau drepturi conexe. O proprietate care și-a făcut greu loc între cele protejate, o proprietate de un fel deosebit (chiar și cei mai conservatori civiliști puri admit aceasta), o proprietate pentru care nu există un alt mod de dobândire decât faptul creației și pentru care rolul achizitiv al posesiei este exclus iar ocupațiunea eventuală a operei altuia, indiferent dacă autorul ei este cunoscut sau nu și chiar și atunci când opera ar fi fost abandonată ori s-ar afla în domeniul public, valorează doar contrafacere, plagiat, piraterie.
Protecția juridică amenajată proprietății intelectuale, virtuțile și calitățile pe care i le atribuim și/sau recunoaștem, nu înseamnă că aceasta nu este încă o necunoscută pentru unii (mulți), ignorată de alții (mulți și aceștia, unii dintre ei fiind chiar creatori), că nu are adversari (nu sunt puțini nici cei care cer mai mult sau mai puțin vehement abrogarea ei sau înlocuirea sa cu un simplu drept la remunerație) și nici că este respectată, viața demonstrând că proprietatea intelectuală atrage deopotrivă, în scopuri nedemne, școliți și neșcoliți, cunoscători și necunoscători, astfel că aceasta este cea mai încălcată, cea mai uzurpată, cea mai folosită de terți fără drept pentru a obține merite fără merit și/sau câștiguri însemnate cu riscuri minime.
Imateriale fiind și putând circula cu viteza gândului/luminii, creațiile intelectuale sunt indiferente la granițele teritoriale și între care sunt protejate prin legile naționale, sunt ubicuitare în cel mai înalt grad pentru că sunt accesibile pentru oricine dispune de mijloace tehnice adecvate și (aproape) oriunde s-ar afla, sunt reproductibile cu ușurință în cantități nelimitate și de o manieră care face ca între produsele piratate și cele originale să nu existe practic diferențe ori ca acestea să fie greu sesizabile. Iar tehnologiile moderne de reproducere, stocare și comunicare fac imposibil (sau cel puțin greu) controlul real al utilizărilor operelor.
Calitățile pe care le au obiectele proprietății intelectuale și care reprezintă în egală măsură și defecte pentru că le fac extrem de vulnerabile, atracția exercitată în scop de utilizare neautorizată și tehnologiile moderne de fixare, reproducere, stocare și comunicare fac ca „obiectele” proprietății intelectuale să fie greu de protejat prin mijloacele tehnice și juridice de care dispunem, singura protecție eficientă fiind aceea a respectării drepturilor creatorilor asupra operelor lor. Iar aceasta presupune educație, cunoaștere, adaptare a legilor la noile tehnologii, adaptarea noastră la crearea și utilizarea creațiilor altora cu ajutorul noilor tehnologii și (mai ales) respectul drepturilor celor care au depus muncă pentru a le crea.
Este nevoie de educație și încă nu am conștientizat faptul că educația noastră, a tuturor, începe prin imitare și continuăm să imităm și atunci când avem pretenția că am fi creatori. Este nevoie de cunoaștere și apartenența noastră la ALAI ne oferă șansa sporului de cunoaștere, ne oferă posibilitatea afirmării în lumea drepturilor intelectuale, ne oferă ocazia contactelor și a schimburilor cu specialiști din întreaga lume. Este nevoie de specialiști mai mulți și bine pregătiți pentru că secolul XXI este (deja) al proprietății intelectuale. Este nevoie de a-i învăța pe toți semenii noștri, creatori și utilizatori deopotrivă (pentru că nu există azi oameni pentru care creațiile intelectuale sunt străine), de a-i educa, de a-i conștientiza de valoarea activității de creație intelectuală și a rezultatelor acesteia și de nevoia de respecta drepturile născute din faptul creației.
Să cercetăm, să cunoaștem, să știm, să identificăm lipsurile legilor și încălcările lor, să propunem îndreptarea legilor și adaptarea lor la nevoile vremurilor în care trăim (marcată azi de noile tehnologii de creare, stocare, reproducere și de comunicare dar și de inteligența artificială, minunea care ne încântă și ne sperie în același timp), să răspândim cunoaștere, să ne facem cunoscuți! Este ceea ce vrem, este ceea ce ne propunem să facem!
Studiul legilor și a jurisprudenței naționale și internaționale, studii de drept comparat, conferințe naționale și internaționale, dezbaterea chestiunilor neclare sau controversate în scop de clarificare, lucrări scrise și publicate, opinii științifice la cererea celor interesați, colaborarea cu organismele însărcinate cu legiferarea și/sau protecția drepturilor, cu organisme internaționale, cu universității și entități cu activitate de cercetare, educație pentru cunoașterea și respectarea drepturilor, educație antiplagiat dar și educație antiplagiomanie, premierea merituoșilor, sunt principalele noastre obiective în domeniul cercetării drepturilor intelectuale.
Va sta la dispoziția celor care vor scrie și vor dori să publice Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale, indexată în baze de date internaționale dintre cele mai importante și care, prin contribuția membrilor ALAI va deveni, cu siguranță, mai valoroasă în conținut și mai apreciată de cititori.